"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

29 iulie 2011

Refuzul ca o plagă


"Trece în fugă un copil şi se opreşte brusc. 
Se uită lung la noi și ne spune: 
- Mă, voi nu vreți un măr; că mie nu-mi mai este foame de el!"
Nichita Stănescu
 




 Darul neprețuit 
Doru Maximovici 

  știi bine
că vine o toamnă
când cuvintele tale 
îngălbenesc
peste țipătul
insulei
în care am stat
vântul convingător
se sparge de scorbura
unei gingii
de unde
mă privește câinele
înnegrit de fum
să ne adăpostim
să ne adăpostim
laudă cuvântului bun
peste marele ospiciu
în care cu trudă
ne cautăm locul
ca o veșnică împotrivire
la darul primit

  

     Veşnica împotrivire: [versuri] Doru Maximovici. - Iaşi : Editura Junimea, 2004

24 iulie 2011

Unde este fratele tău?


"Nu auzim privighetori, nici ciocârlii,
Ci paşii absurdului şi ai monstruozităţii.
Murim! Odată cu cei puşi la zid, murim!"
Geo Bogza

  Vladimir Kush: "Redwood Cutting" 



Raport despre moartea unui tovarăş
Bertolt Brecht
 
    Când a fost pus la zid pentru a fi împuşcat,
    se trezi lângă un zid făcut de semenii lui
    şi puştile îndreptate spre pieptul lui şi glonţul 
    erau făcute de semenii lui. Plecaseră doar,
    sau fuseseră izgoniţi, dar rămaseră prezenţi  
    pentru el, în opera mâinilor lor; nici măcar
    cei care traseră-n el nu se deosebeau de el,
    nu erau în veci nerecuperabili, mai puteau învăţa.
    Desigur, el mergea încătuşat în lanţuri făurite de tovarăşi
    pentru a fereca un tovarăş, dar uzinele deveniră tot mai vizibile,
    el le observă din drum, horn lângă horn, şi cum era dimineaţă,
    căci de obicei dimineaţa sunt duşi acolo,
    i se părură pustii şi totuşi populate
    de acea  oştire care a tot crescut
    şi creşte mereu.
    Pe el însă semenii lui l-au pus la zid,
    iar el înţelegea şi nu înţelegea.



Sursa imaginii: jacobgallery.com

18 iulie 2011

Tăierea nevăzutelor fire


 "O, sărmană lume,
Calea eliberării n-o știi!
Chiar și-n munţii unde
M-am retras împovărat de griji,
O ciută-nspăimântată cheamă..."
Fujiwara no Shunzei 
 
 
 
  Franz Marc (1880-1916) - Deer


    "Zis-a un bătrân: mintea când rătăceşte, o face de stă citirea, privegherea şi rugăciunea. Pofta când se aprinde, o veştejeşte foamea, osteneala şi sihăstria. Mânia când se tulbură, o încetează cântarea de psalmi, îndelunga răbdare şi mila. Acestea dacă se vor face în cuviincioase vremi şi măsuri. Căci cele fără de vreme şi măsură ţin puţin. Iar cele ce ţin puţin, sunt mai mult vătămătoare şi nefolositoare."
(www.pateric.ro)
Sursa imaginii: visipix.dynalias.com 

17 iulie 2011

Noduri de cuvinte şi tăceri



"Doamne, ce dor poate să îmi fie de tine!" 
Nichita Stănescu

 
 
 




Reflux
Mircea Ciobanu


          Vezi, tainic bătute de-o scoică
          Deschisă hulpav în afund,
          Mările scad. Ori se-ndreaptă
          Spre setea lunarului prund.


Dau mările valului vamă
      Moi ţăndări şi-amare lumini
    Cu stele şi crabi şi schelete
  De-albaştri şi negri delfini.


          Vezi, vântul azvârle cu cretă-n
          Acvaticul luciu: încet         
          Luntrile cad şi-şi îngroapă-n
          Cenuşă solarul schelet.         


Şi toate tânjesc însetate        
Metalicul - drept lunecuş      
 Vremelnic lăsat ca o teacă      
În largul de scamă şi pluş.      


          Un flux va veni şi pumnalul
          Lor aspru-l va pune în teci, blând.
          Şi tot am să-l bănui în ape
          Cum azi gândul tău în cuvânt.


Sursa imaginii: flickr.com  ("Ropes and knots")

12 iulie 2011

Înşelare


"Credeam că-s -- muguri,
şi-au să înflorească."
Lucian Blaga 



 Pilda lui Iotam
    Benone Burtescu 
                                                                               (Judecători 9:7-14)
 
 
           Cândva, copacii, (se-nţelege -
           În urma unui sfat ţinut) 
           Au hotărât 
           Să-şi pună peste ei un rege
           Cum n-a mai fost de bun şi priceput.
 
           Şi tot cătând
           Pe cel ce-avea să fie uns
           Copacii au ajuns
           (Precum se spune-n pildă
           Fiindcă-n pilde se vorbeşte
           Ca să priceapă cine-aude şi citeşte)
           Copacii au ajuns la măslin
           Şi i-au zis apoi:
           Vino să împărăteşti peste noi!
 
           Nu după multă gândire
           Dar după adâncă chibzuire
           Măslinul le-a răspuns
           Scurt
           Dar îndeajuns:
           Să părăsesc eu untdelemnul meu
           Cu care proslăvesc pe Dumnezeu
           Şi oamenilor aduc mângâiere
           Pentru a fi rege peste copaci? ...
           Îmi este peste putere.
 
           Copacii nu s-au arătat prea tulburaţi
           Că au fost refuzaţi
           Şi de la măslin
           Trecură alături la smochin
           Vino cu noi
           Vrem să ne fii împărat ...
           Peste voi împărat?
           Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea
           Şi rodul meu cel minunat
           Pentru a fi peste voi împărat?
           Le răspunse smochinul
           Mi-aş profana destinul
 
           Atunci, copacii
           Văzând că nici smochinul
           Nu vrea rege să le fie
           Se duseră iute la viţa de vie
           Şi precum cer manierele bune
           Făcură toţi plecăciune
           Şi i-au zis:
           Vino să împărăteşti peste noi
           Să ne fii regină!
 
           Via,
           Se înfioră o clipă
           În diamantele ei rubinii de lumină
           Apoi privindu-i drept
           Le spuse înţelept:
           Să părăsesc eu vinul
           Cu care bucur cerul
           Şi-nveselesc pământul
           Prin care-am spus
           Că voi fi desfătare tuturor
           Din răsărit în apus? ...

           Puţin îngrijoraţi şi nemulţumiţi puţin
           Copacii plecară de la viţa de vie
           Şi se duseră de-a dreptul la spin:
           Vrei să-mpărăţeşti peste noi?
           Iată-ne gata să ne fii domn
           Să primim de la tine poruncă şi lege!
 
           Spinul răspunse:
           Bine, primesc să vă fiu rege
           Dar mai întâi veniţi
           La umbra mea să vă odihniţi.
           Priveliştea copacilor
            (precum o bănuiţi)
           Era tristă şi sumbră ...
           La care umbră? ... 

Sursa imaginii: deviantart.com

11 iulie 2011

Socotinţă înţeleaptă


"Să fii singur, ca un copil printre oamenii mari "
R. M. Rilke




      "Creştinismul e o martirizare a tot ce-i lumesc, dar şi dă ceva în schimb: liniştea aici şi făgăduinţa mântuirii viitoare. Pe când diavolul e mai exigent: în schimbul simţământului demnităţii el nu oferă decât deznădejdea. [...]
          Sfinţilor li se cere mult, dar nu chiar totul - şi nu degeaba. Postesc, priveghează, se înfrâng, dar inima şi sufletul nu şi le dau. Contractul încheiat cu diavolul e mult mai oneros decât cel încheiat cu Domnul. De fapt nici nu-i contract, e păcăleală. Dai totul, nu primeşti nimic. Plata neantizării diavoleşti e deznădejdea cu perspectivele ei fireşti: moartea, sinuciderea, ruşinea şi ciuda iscate de înţelegerea faptului că ai fost tras pe sfoară."

         
Fragment din Jurnalul Fericirii - Nicolae Steinhardt


Sursa imaginii: flickr.com

04 iulie 2011

Reducere la esenţe








"Există Dumnezeu.
Hristos e Mântuitorul. 
Există viaţă veşnică. 
Iubirea este calea cea mai bună."

Wurmbrand Richard


Sursa imaginii: sciencephoto.com