Pământ şi cer

"fiinţele noastre - ca nişte 

vase comunicante:

unde sfârşim noi

începe cerul" 

iulian boldea

Jacob van Ruisdael - "View of Egmond"

cădere liberă 

 iulian boldea

 păsări pietrificate în văzduhul orb 

 alb ca o pagină încă nescrisă

 ca o viaţă netrăită

 încă. 

o, duioasă agonie a cărnii

cu răni înflorite geometric

 în poemele nenăscute

 în apele râului 

trec peşti străvezii 

adevărul

 ne arde buzele tandru

 şi urcă înapoi

 în cerul gurii 

se preschimbă din nou

 în gând istovit

 în timp ce 

din văzduhul orb 

cad păsări pietrificate 

una câte una 

murind

Sursa imaginii: vincentvangoghgallery.org

Cântecul din urmă

"Vino să te joci cu mine, 

pui de vrabie 

orfan! "

Kobayashi Issa 

Prinsă

Ileana Mălăncioiu

  E linişte şi mi-a intrat în casă

  O pasăre, prin geamurile sparte,

  Şi-mi ciuguleşte pâinea de pe masă

  Şi-apoi ar vrea să zboare mai departe.

  Aud cântând încet şi mă apropii,

  Încerc s-o prind şi-mi scapă printre deşte,

  Se zbate-ntre pereţi la întâmplare

  Şi se izbeşte-n geam şi se opreşte.

  Se vede plopul tremurând şi cerul

  Şi stă pe geam cu aripa întinsă

  Şi simte că de-aici va-ncepe zborul

  Sau de aici are să fie prinsă.

  Apoi îmi intră-n mâini fără să ştie

  Şi se mai zbate-o vreme şi se lasă

  Şi plopul din fereastră i se pare

  Surpat cu toate păsările-n casă.

  Iar penele atinse-ncep să-i cadă

  Ca un polen ce-ncearcă să se verse

  În flori de pe un fluture imens

  Ce cântă pe sub aripile şterse. 

Sursa imaginii: kimberlyconradfineart.com