"Carnea noastră este o substanță fluctuantă , oasele reprezintă limita până la care putem slăbi. Substanța noastră morală este şi ea fluctuantă, caracterul reprezintă limita până la care putem slăbi ca ființe etice." Lucian Blaga
Doamne, nu sunt vrednic
Traian Dorz
Doamne, nu sunt vrednic să-mi înalț spre Tine
ochii ce-au sclipire încă spre ispite,
mâinile ce-au încă urme de rușine,
buzele ce-au încă vorbe nesfințite...
Doamne, nu sunt vrednic să-Ţi dezleg cureaua
încălțării Tale când îmi vii în casă,
peste-a tale glezne albe cum e neaua
lacrimile mele urme negre lasă.
Doamne, nu sunt vrednic de a Ta-ndurare
c-am deschis ispitei inima curată...
-Tu i-ai dat, în flăcări, inimii iertare
dar ea nu-şi mai iartă vina niciodată.
Doamne, nu sunt vrednic nici de-o mângâiere
c-am lăsat în alții lacrimă şi rane
buzele iubirii le-am udat cu fiere
mâinilor blândeții le-am bătut piroane.
Doamne, nu sunt vrednic... dar cu ce-ndurare
mă-nconjori cu flăcări, mă hrăneşti cu jale
şi m-adăpi cu lacrimi, pentru clipa-n care
vor culege îngeri, rodul trudei Tale!...
Sursa imaginii: flickr.com