"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

12 iulie 2011

Înşelare


"Credeam că-s -- muguri,
şi-au să înflorească."
Lucian Blaga 



 Pilda lui Iotam
    Benone Burtescu 
                                                                               (Judecători 9:7-14)
 
 
           Cândva, copacii, (se-nţelege -
           În urma unui sfat ţinut) 
           Au hotărât 
           Să-şi pună peste ei un rege
           Cum n-a mai fost de bun şi priceput.
 
           Şi tot cătând
           Pe cel ce-avea să fie uns
           Copacii au ajuns
           (Precum se spune-n pildă
           Fiindcă-n pilde se vorbeşte
           Ca să priceapă cine-aude şi citeşte)
           Copacii au ajuns la măslin
           Şi i-au zis apoi:
           Vino să împărăteşti peste noi!
 
           Nu după multă gândire
           Dar după adâncă chibzuire
           Măslinul le-a răspuns
           Scurt
           Dar îndeajuns:
           Să părăsesc eu untdelemnul meu
           Cu care proslăvesc pe Dumnezeu
           Şi oamenilor aduc mângâiere
           Pentru a fi rege peste copaci? ...
           Îmi este peste putere.
 
           Copacii nu s-au arătat prea tulburaţi
           Că au fost refuzaţi
           Şi de la măslin
           Trecură alături la smochin
           Vino cu noi
           Vrem să ne fii împărat ...
           Peste voi împărat?
           Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea
           Şi rodul meu cel minunat
           Pentru a fi peste voi împărat?
           Le răspunse smochinul
           Mi-aş profana destinul
 
           Atunci, copacii
           Văzând că nici smochinul
           Nu vrea rege să le fie
           Se duseră iute la viţa de vie
           Şi precum cer manierele bune
           Făcură toţi plecăciune
           Şi i-au zis:
           Vino să împărăteşti peste noi
           Să ne fii regină!
 
           Via,
           Se înfioră o clipă
           În diamantele ei rubinii de lumină
           Apoi privindu-i drept
           Le spuse înţelept:
           Să părăsesc eu vinul
           Cu care bucur cerul
           Şi-nveselesc pământul
           Prin care-am spus
           Că voi fi desfătare tuturor
           Din răsărit în apus? ...

           Puţin îngrijoraţi şi nemulţumiţi puţin
           Copacii plecară de la viţa de vie
           Şi se duseră de-a dreptul la spin:
           Vrei să-mpărăţeşti peste noi?
           Iată-ne gata să ne fii domn
           Să primim de la tine poruncă şi lege!
 
           Spinul răspunse:
           Bine, primesc să vă fiu rege
           Dar mai întâi veniţi
           La umbra mea să vă odihniţi.
           Priveliştea copacilor
            (precum o bănuiţi)
           Era tristă şi sumbră ...
           La care umbră? ... 

Sursa imaginii: deviantart.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu