"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

15 februarie 2012

Minune învederată


„Cerurile spun slava lui Dumnezeu, 
şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.“
Ps. 19:1
 




Către un fulg de zăpadă
 Francis Thompson
 
 Ce inimă a fost în stare  
 să te născocească 
 dincolo de-nchipuirea noastră,  
 o, petală filigrană, 
 alcătuire pură, fragilă, 
 vădită și vană, 
 din ce metal al raiului 
 mai sus de vraja graiului? 
 Din ceața de argint 
 cine te-a lucrat, stăruind 
 cu ciocănelul, pe ce nicovală? 

Dumnezeu a fost acela care 
 m-a ciocănit și m-a format
 ca o enigmă trecătoare. 
 El m-a lucrat
 din argint suflat 
 pentru plăcerea minții sale.
 Tu n-ai fi fost în stare 
 să mă închipui așa de curat, 
 de mic și-nvederat, 
 atât de firav și tare. 
 El însuși m-a făcut, 
 cu ciocanul vântului, 
 cu-ngheţul pământului.


Sursa imaginii: www.flickr.com („Snowflake“)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu