"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

21 octombrie 2011

Singurătatea păsărilor albe


       nvaţă să aştepţi.
Dacă în ciuda eforturilor tale pline de hotărâre, ţi se pare în continuare că nu te apropii de împlinirea scopurilor tale, ai răbdare.
Între acceptare şi îngrijorare, alege acceptarea."
Rabi Nahman



 O pasăre pe apă  
 Kambara Ariake  
 (1876-1952)
 
 Tăcere... Nici o undă nu brăzda  
 oglinda apei clare unde-n fund 
 se răsfrângeau umbroşii arbori negri.  
 Era atât de lină, atât de  lină apa...  
 Şi-atât de visător al umbrei trup!  
 Privind obrazul firii  
 te cuprindea mâhnirea.  
 Pe apa lină unde murise unduirea  
 zăream jelind doar palide luciri...   
 Cu violenţă şi  asprime  
 simţeam cum urcă-n mine visul meu...  
 un vis din care a pierit aroma...
   
 Pe iazul îngheţat, pustiu şi calm,
 căzuse-n somn tihnită, 
 o pasăre cu pene imaculate, albe.  
 Şi din văzduhul care, treptat, se-ntuneca,  
 din a gândirii zare,  
 pe pânza-ntins-a iazului cădea,  
 cădea o ploaie rece şi tulbure de  iarnă  
 Dar... pasărea plutea pe apă,  plutea pe apă neclintită.
 
 Oh! Visul ei era netulburat!


Sursa imaginii: www.flickr.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu