"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

23 noiembrie 2011

Portret cu umbre


"... făcutu-m-am aramă sunătoare 
şi chimval răsunător.'' 
1 Cor. 13, 1  
       

Cu tăceri și cu vorbe  
      Tadeusz Różewicz    
  
   Se rănesc şi se chinuie
   cu tăceri şi cu vorbe
   de parcă ar avea de trăit
   încă o viaţă
  
   fac toate acestea
   de parcă ar uita
   că trupurile lor
   pot fi ucise
   că măruntaiele omului
   se pot distruge uşor
  
   cei duri unii cu alţii
   sunt mai slabi
   decât plantele şi animalele
   ei pot fi omorâţi cu o vorbă
   cu un zâmbet cu-o privire

14 noiembrie 2011

Mesaje fără răspuns

 "Tăiat-am coada șarpelui dar nu
 l-am ucis.
 Crește la loc și iarăşi e viu."
Mihail Zoşcenko
  

 
 Scrisoare către canibali
Tadeusz Różewicz

 Dragi canibali
 nu v-aruncați privirile de lup
 asupra oamenilor
 care întreabă dacă aveți în compartiment
 un loc liber
 
 Înţelegeţi
 și alți oameni au
 două picioare și pe ce să stea
 
 Dragi canibali
 așteptați o clipă
 nu călcaţi în picioare pe cei slabi
 nu scrâşniţi din dinți
 Înţelegeţi
 oamenii sunt mulți vor fi
 și mai mulți
 avansați deci un pic
 mai cedați
 
 Dragi canibali
 nu cumpărați toate lumânările
 șireturile și macaroanele
 Nu vorbiți întorși cu spatele:
 eu mie pe mine mă
 stomacul meu părul meu
 băutura mea pantalonii mei
 soția mea copiii mei
 părerea mea


 Dragi canibali
 să nu ne mâncăm
 de-a binelea
 că nu vom învia
 de-a adevăratelea 

 1957
 

12 noiembrie 2011

Refuzul alterităţii


"Dar urechea destinului 
sapă liniştită în toamna de câlţi, 
unde tu potriveşti mistere 
în ficţiuni pentru orbi ... "  
Mariana Marin 
 
Caravaggio  - Narcissus



Sonet XVI 
Rainer Maria Rilke 


         Prietene, deci, tu ești singuratec...
         Noi vorbe și semne le-împărtăşim,
         treptat lumea prindem să ne-o însușim:
         doar chipul ei, poate, și slab și sălbatec.


         Mireasma, cine c-un deget o zvântă?
         Puteri ne pândesc, cum tainice oști.
         Și multe le simți... Pe morți îi cunoști. 
         Descântecul însă cum te înspăimântă! 

         Îndurăm împreună; punți ne unesc:
         Frânturi un întreg ne par, îndeajuns... 
         Mi-i greu să te-ajut. Deci nu mă sădi

         în inima ta. Prea iute-ar rodi.
         A zeului mână o port, o cârmesc:
         Aici! Iată, Esau în blană-i ascuns.


                          În românește de   N.Argintescu-Amza


 Sursa imaginii: www.museumsyndicate.com

11 noiembrie 2011

Mărinimie


"Nu te grăbi cu drumul înapoi.      
Rămâi aici la noapte. Avem castane moi   
Şi mere bine coapte şi caşul bine scurs.  
Şi-un moale pat de frunze cu blănuri largi de urs ... " 

Al. Philippide 



Joshua Bell - "Ladies in Lavender" 



       "Uneori oamenii sunt cumplit de istoviţi şi nu găsesc un umăr pe care să se sprijine. Dacă  le ieşi în întâmpinare zâmbind, îi vei bucura şi le vei oferi o nouă viaţă." 
Rabi Nahman


06 noiembrie 2011

Arabescuri de fum



"Mă-ndrept către izvor,
 De negură mă scutur.
 Şi sângele mi-l flutur
 În arbori mari de dor."
  E. Giurgiuca

Zbor latent
 Emil Giurgiuca
 
           Deschideţi drum nesigurului mers    
           Ca pasărea ce nu ştie să zboare,        
           Doar mută pasul rar, meditativ        
           Și parcă dând de margine tresare,    
   
 Ca să ţâşnească dincolo de aripi            
   Din focul alb, sub semnul infinit,             
    Străfulgeratul zbor în nemişcare              
      Și vremea strânsă-n trunchiul bănuit.     



Drum de toamnă
 Emil Giurgiuca 
 

        Unde-ai pornit cu aripa bolnavă, 
        Pasăre lainică, sub cer pustiu? 
        Se năruie-n zări toamna ca o navă 
        Cu prora în frunzişul arămiu.
 
   Înlăcrimând amurgul ce coboară, 
 Un şarpe abătut îţi iese-n drum; 
Cu focurile lui, de pe comoară, -  
        Un pai de rază l-ar preface-n scrum.  

        Frunzişul cerului de-ngândurare 
        Apleacă roata stelelor-gutui. 
        Sărută-mă, târzie-a verii floare, 
        Arată-mi, umbră, drumul nimănui.

              În liniştea ce-n vârf de junghi cutează
Paragini de iubire pe pământ. 
     N-atingeţi sufletul cu nici o rază, 
   Ca rugurile s-ar aprinde-n vânt.


Sursa imaginii: flickr.com