„Dacă atunci se află un înger lângă el, un mijlocitor între vii,
care să-i arate omului calea datoriei,
Dumnezeu Se milostiveşte de el şi zice îngerului:
Dumnezeu Se milostiveşte de el şi zice îngerului:
«Izbăveşte-l ca să nu cadă în prăpastie;
am găsit pentru sufletul lui preţul de răscumpărare!»”
Iov 33. 23,24
Avem nevoie de îngeri!
Benoni Catană
Pe drumurile noastre printre plângeri,
O, câtă nevoie avem de îngeri!...
Când plângem cu Agar cea izgonită în pustia străină,
O, câtă nevoie avem de îngerul
Aducător de speranţă şi lumină!
Când plângem cu Lot,
Cel cu suflet chinuit într-o cetate foarte civilizată,
O, câtă nevoie avem de îngerii care să ne scoată
Din cetatea de azi, mai păcătoasă ca altădată!
Când plângem cu Moise şi cu Ghedeon
Sub greul duhurilor asupritoare,
O, câtă nevoie avem de îngerul
Care să ne ducă de la robie la eliberare!
Şi chiar când plângem cu Balaam, din nefericire,
După profituri zămislite în nelegiuire,
O, câtă nevoie avem de îngerul cu haină luminoasă,
De îngerul cu sabia scoasă!...
O, câtă nevoie avem de îngerii
Care să vestească sfârşitul plângerii,
Cântând pe dealurile Betleemului solia
Că „iată, s-a născut Mesia”;
Şi de îngerii aceia îmbrăcați în alb,
Pe care i-a văzut la mormântul gol, Maria;
O, câtă nevoie avem
Să ne-aducă aminte să privim, ne-ncetat
La Domnul nostru iubit înviat!...
Un înger alb... doi, trei, zece, cincisprezece,
Să ne aducă o adiere caldă
În valea pământului tristă şi rece,
Să ne aline măcar puţin dorul
De a-l vedea şi auzi pe Mântuitorul!...
Doamne mulţumim pentru îngerii pe care ni i-ai trimis
Ca să putem pregusta cântările din Paradis!
Îţi mulţumim că i-ai ţinut prin puterea Ta
Şi de aici îi vei purta tot aşa:
O străfulgerare de lumină pentru lumea asta străină,
Un glas curat şi armonios în veacul nesătul de zgomotos,
Un gând despre cerul senin când totul în jur e potop de venin,
O solie de eliberare cucerindu-ne pentru Împărăţia viitoare,
În care Isus ne va duce prin porţi de rubin şi smarald,
Şi vom cânta şi noi... cu tine, Înger alb!