"Muzica se află între idee şi întruchipare; ca mijlocitoare nebuloasă ea se plasează între spirit şi materie; e înrudită cu amândouă şi totuşi diferită de ele; e spirit, dar un spirit care are nevoie de măsura timpului; e materie, dar o materie care se poate lipsi de spaţiu..."
H. Heine
André Rieu - Romance Anonyme
Muzică
Rainer Maria Rilke
Ce cânţi, copile? Prin grădini, deodată,
paşi şi porunci şoptite s-au întins.
Ce cânţi, copile? Sufletul tău, iată,
în beţele sirinxului s-a prins.
De ce-l momeşti? Sunetu-i o-nchisoare
în care el tânjeşte ostenit.
Ţi-i tare viaţa, cântul şi mai tare,
de dorul tău cu jale sprijinit.
Dă-i un răgaz, ca sufletul, cuminte,
să se întoarcă-n marea-nvălmăşeală
unde trăia, vast, vesel, înainte
ca tu să-l prinzi în doina ta domoală.
Cum din aripe tot mai trudnic bate,
tu risipi-vei zborul lui mereu,
şi-aripile-i de cântec destrămate
n-au să-l mai poarte peste zidul meu
când am să-l chem spre bucurii ciudate.
În româneşte de Al. Philippide
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu