"Este complet iraţional ca cineva să rămână măcar o oră fără a avea asigurarea clară că este convertit la Dumnezeu. Un suflet convertit a trecut graniţa care îi separă pe cei convertiţi de cei neconvertiţi – pe copiii luminii de copiii întunericului – Biserica lui Dumnezeu, de veacul rău de acum. Sufletul convertit are moartea şi judecata în urma lui, iar gloria înainte. El este aşa de sigur de cer ca şi cum ar fi deja acolo; şi, în adevăr, ca şi om în Hristos, aparţine deja acelui loc. Are un nume fără pată şi o perspectivă senină. El Îl cunoaste pe Hristos ca Domn şi Salvator; pe Dumnezeu ca Tată şi Prieten; pe Duhul Sfant ca pe binecuvântatul său Mângâietor, Călăuzitor şi Învăţător. Cerul este casa lui luminoasa şi fericită. O, ce nespusă binecuvantare să fii convertit !"
C. H. Mackintosh
The Repentant St Mary Magdalene - Domenico Fetti
Şapte semne sigure ale unei convertiri adevărate
Peter Masters
"Prezentarea extraordinară făcută de Luca în Faptele Apostolilor 2:37-38 şi 41-46 oferă o privire detaliată a marii schimbări din comportamentul şi vieţile miilor de oameni care s-au convertit în Ziua Cincizecimii. „După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?" „Pocăiţi-vă", le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, spre iertarea păcatelor voastre"... Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi... Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni... cu bucurie şi curăţie de inimă".
Faptele apostolilor 2:37-38,41-42,46
Şase dintre principalele semne sau urme ale harului se găsesc în acest pasaj. [...] Minţile şi inimile lor au fost schimbate în totalitate şi acest lucru nu venea de la ei, căci Dumnezeu era cel ce îi transformase. Descrierea din Faptele Apostolilor capitolul 2 ne asigură că o lucrare a harului poate fi recunoscută. Dacă suntem îngrijoraţi în legătură cu mântuirea noastră, atunci trebuie să ne întrebăm: „Am experimentat noi aceste urme sau dovezi ale lucrării Domnului în vieţile noastre?" Acestea ar putea fi chiar acea încurajare de care avem noi nevoie. Dacă vrem să recunoaştem lucrarea Domnului în viaţa unei alte persoane, trebuie să cunoaştem aceste semne în aşa fel încât să le avem foarte bine imprimate în minte."
1. S-a produs pocăinţa adevărată - inima zdrobită şi necăjită caută la Dumnezeu îndurare şi har.
2. A răsărit o nouă înţelegere a Cuvântului lui Dumnezeu şi supunere faţă de autoritatea Sa.
3. Prezenţa unui sentiment puternic de ataşare şi apartenenţă la poporul lui Dumnezeu, prin care ştim că am trecut de la moarte la viaţă.
4. Manifestarea unei noi abilităţi minunate de a ne ruga, inclusiv laudă şi cereri spirituale; iar rugăciunile primesc răspuns.
5. Se primeşte o nouă inimă, împreună cu o nouă bucurie, caracter, gusturi şi dorinţe, deoarece credinciosul a fost eliberat de lume şi a fost călăuzit înspre lucrurile lui Dumnezeu. Cu noua inimă procesul de sfinţire a început: dorinţa de a-L asculta şi de a-L mulţumi pe Dumnezeu.
6. Pacea lui Dumnezeu şi sentimentul iniţial de aparţinere (asigurarea) sunt puse în inimă de către Duhul Sfânt.
7. Atacurile lui Satan sunt simţite acum prin noi ispite, îndoieli şi temeri. Războiul spiritual a început."
Sursa imaginii: 2artgallery.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu