"Greşeala de a fi"

"Uneori, suferinţa nu poate fi îndurată
decât dacă o exprimi in cuvinte."

Înăuntru
de Ion Caraion

Călătorim printre lanuri, pe lângă fântâni depărtate şi păsări
Cerul se îngândurează către apus.
Aerul se îndulceşte.
Nu întotdeauna cuvintele au fost imponderabile.
Călătorim printre culoarea blănii de vulpe
şi pastoralele care se dau la o parte din calea constelațiilor.

Dar măcar au fost vreodată?

Există cărări pe care urci spre singurătăți
şi singurătăți pestrițe ca piețele năpădite de monede
şi destine, de ouă şi de discursuri, de lăzi şi
de escrocherii, de plăgi, icre, smântână, contracte sociale, bureți.

Ca o pasăre uriașă de lumină, soarele şi-a întins aripile pe străzi
şi regimentele trec peste ele.

Corăbii, vorbe
se preling în infinit.

Călătorim printre peştii marini zăpăciţi de lună,
pe lângă virginităţile materiei.

Nu întotdeauna de culoarea mirării au fost negoţurile.

Umbre - şi strigă cineva aşteptat.



Fântâna
de Ion Caraion

Din gradina cu fructe şi păsări aleg adjectivele
din adjective scot fluturi
din fluturi – culori
din culori, pasiuni care se cocoaţă pe căluşei de lemn
din căluşeii de lemn ies retorii şi dansatoarele
din dansatoare coboară substantive in saci, in cârji, in
propoziţiuni
care c-o obsesie, care c-o abstracţie, care c-un pepene
pepenii cad pe jos
şi tot amurgul, dintr-o dată, dintr-o dată
se face verbe, adverbe, proverbe
ca o flotă pe mare
ca o flotă pe doua mări
plină de sculptori, de pălării şi de civilizaţii
din care morţii scot adjective
din care adjectivele scot o grădină cu fructe şi cu păsări
de aluminiu
şi asta mă mâhneşte, Horaţiu.

am pe nimeni
de Ion Caraion

- Und' vă duce, domnule ?
- În grădină, somnule.
- Ce să faceţi, domnule ?
- Să mă-mpuşte, somnule.
- Că au gloanţe, domnule ?
- Că au vreme, somnule.
- Und' vă-ngroapă, domnule ?
- Sub zăpadă, somnule.
- Vă e frică, domnule ?
- Îmi e scârbă, somnule.
- Cui să spunem, domnule ?
- Iadurilor, somnule.
- Va fi bine, domnule ?
- Va fi seară, somnule.
- Aveţi rude, domnule ?
- Am pe nimeni, somnule.
- Vreţi o cupă, domnule ?
- cât mă costă, somnule ?
- N-are-a face, domnule.
- De otrăvuri, somnule...
- Nu vreţi cupa, domnule ?
- Sparge-o-n ţăndări, somnule !
- Să vă plângem, domnule ?
- N-are-a face, somnule.
- Noapte bună, domnule !
- Dormi cu mine, somnule !
- Eu dorm singur, domnule.
- Eu mor singur, somnule.
- Moarte bună, domnule.
- Noapte bună, somnule !

Din volumul: "The Error of Being/Greşeala de a fi"


Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu) (n. 24 mai 1923, judeţul Buzău – d. 21 iulie 1986, Lausanne) a fost un scriitor român. ... (Wikipedia)

"Tată carele eşti si vei fi,
ne ne despuia, nu ne sărăci,
nu alunga de pe tărâmuri orice suferinţă
Alungă pe aceea doar care destrămă,
dar nu pe aceea care întăreşte fiinţa-ntru fiinţă."

Laudă suferinţei - Lucian Blaga