Învățători mincinoși

"O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău!"
(Ps.139:19)

"Întâi ii simți mirosul. Nici nu-l vezi încă și mirosul i-a și luat-o înainte.
Merge în capul turmei, și oile vin după el, claie peste grămadă, într-un nor de praf.
Are parul lung și uscat, cu cărare pe spate.
E mai puțin fudul de barba lui decât de statură, pentru că și capra poartă bărbiță.
Când trece, unii își astupă nasul, altora le place duhoarea asta. [...]"

Țapul de Jules Renard

Caprele și oile nu vor fi mereu împreună. Neghina va fi smulsă din grâu și aruncată în foc. "Norul de praf", întunericul și ceața se vor risipi, dar pentru a putea "rămâne în picioare" până în ziua aceea este necesar să luptăm (επαγωνιζεσθαι - "a se chinui cu zel") pentru credința pe care am primit-o și să mărturisim adevărul. Și Dumnezeu care este credincios, gata să ne asculte - "et invocabitis me et ibitis et orabitis me et exaudiam vos" (Ier 29:12) - ori de câte ori îl chemăm, ne va ajuta!

"Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna.

Căci s-au strecurat(1) printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care

schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru
şi
tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos.(2)

[...] oamenii aceştia, târâţi de visările lor, îşi pângăresc (4) la fel trupul, nesocotesc stăpânirea şi batjocoresc dregătoriile.(3)
[...] batjocoresc ce nu cunosc şi se pierd singuri în ceea ce ştiu din fire, ca dobitoacele fără minte."

(Iuda 1:3-10)

"Prezența inoportună a libertinilor se referă la străinii care caută să otrăvească biserica și care trebuie să fie respinși. Acești apostaţi nu erau urmași ai lui Hristos care s-au rătăcit, ci intruși(1) care nu aparțineau bisericii și care căutau să distrugă credința credincioșilor.
Osânda acestor oameni, scriși de mult pentru aceasta, se poate referi la profețiile Vechiului Testament (Is. 8:19-22. Ier.5:13-14) [...]
Două caracteristici îi identifică pe acești oameni neevlavioși (asebeis, "necuviincioși"; cf. Iuda 15) apostaţi:

- au pervertit harul lui Dumnezeu
și
- l-au respins pe Fiul lui Dumnezeu.

Afirmând că au libertate în Hristos, ei au considerat că harul le permitea să trăiască în desfrânare [...] Faptul că această pervertire în comportament era însoțită de o pervertire a doctrinei - o negare a persoanei și autorității lui Isus Hristos - nu constituie o surpriză."

Învățătorii mincinoși:
"-Practicau numai o participare exterioară la actele de cult ale bisericii, dar în interiorul lor îl negau pe Domnul (2)
-Nu aveau respect pentru autorități sau îngeri. Insultele apostaţilor adresate ființelor celeste(3) se află într-un mare contrast cu Mihail, ființă îngerească conducătoare, care nu a îndrăznit să-l batjocorească pe Satan, conducătorul îngerilor căzuți [...] acești apostaţi "batjocoresc ce nu cunosc".
- Erau la fel ca "dobitoacele fără minte". În loc să înțeleagă ceea ce era deasupra lor (îngerii), ei înțelegeau numai ceea ce se afla sub ei (animalele). Iuda a discreditat astfel afirmația lor gnostică privind posedarea cunostinței superioare.
- Lăsându-se " târâți de visările lor", ei cred într-un mod nerealist că felul lor de viață le va aduce satisfacție. Cei care își pângăresc(4) trupul sunt asemeni celor din Sodoma și Gomora. Soarta necredincioșilor din aceste două cetăți prefigurează soarta celor care neagă adevărul lui Dumnezeu și Îi ignora avertismentele."

Comentariu al Noului Testament

Editori: J. F. Walvoord & R. B. Zuck

Sursa imaginii: http://www.flickr.com/