Ne leagă despărţirea

Nelly Sachs (n. 1891, Berlin - d. 1970, Stockholm)
"a fost o scriitoare germană evreică, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1966.
[...] După război, publică nu prea numeroase dar apreciate culegeri de poeme, dintre care unele în traducere suedeză. În versurile ei, sunt simboluri ale transformării (fluturele) sau morţii (praf, fum, nisip). În ciuda amărăciunii, poemele Nelliei Sachs nu lasă să transpară ura, şi în aceasta constă măreţia lor." (Wikipedia)

Motivația juriului Nobel:
" pentru importanta ei opera lirică și dramatică, operă care prezintă destinul evreilor cu emoționantă forță".

Corul celor salvaţi

de Nelly Sachs

Noi, cei salvați,
Din ale căror oase scobite moartea şi-a tăiat fluierele sale,
Din ale căror tendoane moartea şi-a făurit arcul său,
Trupurile noastre încă se vaită
cu muzica lor schilodită.
Noi, cei salvaţi,
încă atârnă laţurile pentru gâtul nostru-mpletite,
în faţa noastră, sub cerul liber -
încă se umplu orologiile cu sângele nostru ce picură.

Noi, cei salvaţi,
încă mai mănâncă viermii groazei din noi.
Stelele noastre sunt îngropate în pulbere.
Noi, cei salvaţi,
vă rugăm:
arătaţi-ne-ncet soarele vostru.
Duceţi-ne pas cu pas de la o stea la altă stea.
Ajutaţi-ne să învăţam viaţa din nou cu încetul.
Altminteri s-ar putea ca un cântec de pasăre,
o găleată care se umple la o fântână,
să rupă durerea noastră prost pecetluită
şi să ne ia ca un val -

Vă rugăm:
nu ne-arătaţi încă un câine ce muşcă:
s-ar putea
să ne prefacem în pulbere.
Ce ţine firele urzelii noastre împreună?
Noi cei fără suflare,
al căror suflet a fugit din miezul nopţii la El,
cu mult înainte de a fi fost trupul nostru salvat
în arca momentului,
noi cei salvaţi,
vă strângem mâna,
vă recunoaştem ochii -
dar împreună ne ţine doar despărţirea,
despărţirea în pulbere,
ne ţine cu voi împreună.


(sursa imaginii: http://www.braungardt.com)