Nu ştiam ...

Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă
de Ileana Mălăncioiu

Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă
Ştiam cum poate apăsa întreagă
Asupra mea şi cum nu e nimeni
Care să înţeleagă

Că ţip sub zidurile unde-am fost uitată
Şi că oricine-ar îndrăzni să vină
Ca să mă scoată n-ar mai găsi calea
Făcută să ies la lumină.

Aşteptam sub grinzile îndoite
Nu ştiam cum se poate prăbuşi o casă
Adică de unde începe ea să cadă de tot
Peste cel pe care-l apasă.