Înveșnicirea unei clipe

Hokusai 

"De la vârsta de şase ani am avut pornirea de a desena forma lucrurilor. Către 50 de ani publicasem infinit de multe desene, dar tot ce am creat până la 70 de ani abia merită să fie luat în seamă. Abia la 73 de ani am înţeles oarecum structura adevăratei naturi a animalelor, a ierburilor, a copacilor, pasărilor, peştilor şi a insectelor. Prin urmare, la vârsta de 80 de ani voi mai face încă unele progrese iar la 90 de ani voi pătrunde taina lucrurilor. La 100 de ani voi ajunge desigur la un stadiu minunat, iar când voi avea 110 ani, tot ce voi face, chiar şi un punct sau o linie, va fi viu. Îi rog pe cei care vor trăi atât de mult cât mine, să vadă dacă mă voi ţine de cuvânt.

Autoportret - (Wikipedia)

Scris la vârsta de 65 de ani de către mine, altădată Hokusai, azi Gwakiyo Rojin, bătrânul nebun după desen." [Bruno Vorgt - "Hokusai" 1967]
Hokusai a murit la vârsta de 89 de ani şi visul său de desăvârșire a murit odată cu el. În clipa morţii, el a strigat: "Dacă cerul mi-ar da doar 10 ani, ba nu, chiar numai 5, aș mai putea încă să ajung un artist adevărat". (http://www.akademia.ro/articole.php?view=23)

"Valuri mânioase,
 Venind spre țărm din larguri,
 Vă spargeți de stânci
 Într-o cumplita zarvă
 De frângeri, ruperi și zvârliri!"

Minamoto no Sanetomo

"Privind peste umăr,

totul îndărăt era învăluit
cu flori de cireș..."

Miura Chora

"Chiparoșii înalți, înalți;
iarba câmpiei, alăturea de ei,
scundă."

Masaoka Shiki

"Un șarpe!... a trecut -

dar ochii ce m-au țintuit!
nu se clintesc din iarbă..."

Takahama Kyoshi

"La fiecare adiere,
fluturele își schimbă locul
pe salcie "

Basho

(sursa imaginilor: http://www.visipix.com/)