"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19

31 octombrie 2009

"... câmpuri arse"


 



    A. S. Puşkin (1799 - 1837 )  poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne..." (Wikipedia)



Iubita mea e vremea
de A. S. Puşkin

Iubita mea e vremea. Vrea inima popas.
Trec zile după zile și fiecare ceas
Mai smulge-un fir de viaţă. Noi mergem mai departe
Şi tot croind la planuri deodată dăm de moarte.
Nu-i fericire-n lume, dar gândul liber este,
Demult visez o soarta tihnită ca-n poveste;
Rob ostenit, mi-i gândul demult sa fug de toate
spre colţul meu de munca și de plăceri curate.

În româneşte de Al. Philippide
1834



Eu te-am iubit...
de A.S.Puşkin

Eu te-am iubit şi poate că iubirea
În suflet încă nu s-a stins de tot;
Dar nici neliniște şi nici tristețe
Ea nu îţi va mai da, așa socot.
Fără cuvinte te-am iubit, fără nădejde,
De gelozie, de sfială chinuit.
Dea Domnul să mai fii cândva iubită
Aşa adânc, aşa gingaş cum te-am iubit.

În românește de Maria Banus
1829



Ancearul
de A.S.Puşkin

Într-un pustiu uscat, zgârcit,
Înțelenit și ars de soare,
Ancearul stă ca un cumplit
Străjer, stingher în larga zare.

În ceasul rău l-a-nfiripat
Natura stepelor, haină,
Şi cu venin l-a adăpat
Din frunze pân’la rădăcină.

Şi picuri de otravă curg
Din coajă, când dogoarea-i vie,
Şi se încheagă în amurg
Într-o răşină străvezie.

Nici păsări şi nici tigrul chiar
Să vină-n preajma-i nu încearcă,
Copacul morţii vântul doar
L-atinge şi de boli se-ncarcă.

Din zări vreun nor de s-a desprins
Şi i-a stropit coroana deasă;
Din ramuri, pe nisipu-ncins
Se scurge-o apă veninoasă.

Un om, chemând un om i-a spus
Spre-ancear să plece-n câmpuri arse,
Şi-acela şi porni, supus,
Şi cu otrava-n zori se-ntoarse.

Aduse-un ram cu moarte foi,
Răşina cea ucigătoare;
Şi fruntea-i galbenă şiroi
Era de-o rece, grea sudoare.

Şi bietul rob abia a prins
La cort s-ajungă-n grabă mare,
Şi, mort, stăpânului neînvins
I se întinse la picioare.

Iar prinţu-şi unse cu venin
Săgețile-ascuțite bine,
Şi moarte răspândi din plin
Cu ele-n țările vecine.

În româneşte de Al. Philippide
1828



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu