O dovadă decisivă

Fragment din cartea "Isus, prietenul teroriștilor"
de Richard Wurmbrand

"Un pastor l-a întrebat pe un tânăr: "Te rogi vreodată?"
El a răspuns: "Niciodată nu am văzut pe nimeni la care să mă rog. ..."
Pastorul i-a spus: " Îţi propun să faci un experiment. Dacă nu reuşeşte nu ai nimic de pierdut, poate câteva momente din viața ta... Deseară, înainte de a merge la culcare, stai într-un scaun confortabil şi pune în faţa ta un altul gol, imaginează-ţi că Isus stă acolo. Tu ştii că El nu e acolo şi demult îl consideri mort, dar de asemenea ştii ce se spune despre El, că a fost Fiul Dumnezeului Atotputernic, care îi iubeşte pe toţi şi care a venit pe pământ ca să moară pentru păcatele omenirii. Este o chestiune consemnată în istorie că El a murit pe cruce, iar unii cred că El a înviat şi este viu. Dacă El este Dumnezeu - aşa cum cred şi eu - El este prezent peste tot şi te poate ajuta.
Dacă experimentul nu are nici un fel de rezultat, vei avea de spus o întâmplare amuzantă şi vei fi mai adâncit în necredința ta.
Acum, imaginează-ţi că acest Isus, care este numai o fantezie, stă în faţa ta. Ce i-ai spune? Fiecare din noi poartă convorbiri imaginare cu membrii familiilor care nu sunt prezenţi, cu prietenii sau cu cei dragi care le sunt departe.
Imaginează-ţi că vorbeşti cu Isus. Nu folosi fraze religioase. El este obosit de expresii stereotipe, spuse de oameni neconvinși. Si cei care L-au condamnat la moarte rostiseră rugăciuni frumoase cu o seara înainte. Spune-i că Îl consideri o plăsmuire a imaginației tale, că doar te amuzi. Dacă crezi că învăţăturile Lui nu sunt corecte, spune-I şi aceasta. El a auzit cuvinte mai rele. Când ai Lui L-au pus să jure nu S-a supărat. El le cunoştea starea spirituală.
Te pot asigura că la început va fi doar un monolog. Dar fă aceasta şi în ziua următoare şi spune-I: "Dacă într-adevăr exişti, ceea ce eu contest, aş avea să-ţi pun câteva întrebări serioase. Ce fel de Dumnezeu eşti? Se spune că eşti atotputernic şi bun, atunci ce e cu toată tragedia şi suferinţa din lume?"
Vorbeşte-i despre cele mai grele situaţii prin care ai trecut în viaţă. Stând aşa, în faţa scaunului "gol", continuă monologul despre relele din lumea aceasta. Apropo, s-ar putea să-ţi aminteşti să-I spui despre unele rele pe care le-ai făcut chiar tu. Nu mai este nimeni altcineva în cameră. Doar aminteşte răul care ţi s-a făcut şi pe care l-ai făcut. O astfel de "descărcare" a minţii de lucrurile care o împovărează este foarte utilă, chiar dacă nu ar fi nimeni care să asculte. (Uneori şi psihoterapeutul alege să stea în spatele pacientului/clientului pentru ca acesta sa nu vadă pe nimeni).
A treia zi, stai din nou în faţa scaunului "gol'' şi vorbeşte despre lucrurile frumoase şi despre binele pe care l-ai întâlnit in viaţă. Dacă cerul, mulţimea stelelor, luna sau soarele care îşi revarsă lumina şi căldura peste cei răi şi peste cei buni deopotrivă, dacă ceva, dacă toate te-au uimit, spune-I şi asta.
Gândește-te că ar fi minunat dacă ai putea fi ca ele, răspândind în jurul tău lumina bucuriei, a dragostei și a adevărului. Întreabă-L pe Isus cum ai putea sa fii asemenea lor.
Dacă reuşeşti să dai curs acestor sugestii ale mele şi vei întreba cu seriozitate: "Cum aş putea să aduc fericire în viaţa celor pe care îi întâlnesc?", atunci monologul tău va deveni dialog.
Nu pot să-ţi spun ce îţi va răspunde... Isus ştie că fiecare om este unic şi aşa dă răspunsurile, dar El îţi va vorbi.
Cunosc un credincios care a făcut aşa cum ți-am spus. El a vorbit în fiecare zi cu Isus, pe care într-o zi și L-a imaginat stând în fotoliul din camera lui. O persoana care era lângă acest credincios în ultima zi petrecuta de el pe pământ, mi-a spus că înainte de clipa morţii, şi-a întins mâna spre Prietenul nevăzut din acel fotoliu, pe care întotdeauna l-a păstrat lângă patul său.
Dorești dovezi despre învierea lui Isus Hristos? Iată o dovadă decisivă: să vorbești tu însuți cu El."

Richard Wurmbrand - Isus, prietenul teroriștilor, Editura Stephanus, Bucuresti, 1996.