"Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul." Ps. 94, 19
Se afișează postările cu eticheta rugaciune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rugaciune. Afișați toate postările

26 mai 2013

Locuieşte-mă Tu, Doamne!


"O, nenorocitul de mine! 
Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?"
 Romani.7:24



Vladimir Kush - "Trojan Horse"



"Vanitatea este complicele hoţilor dinafară;
ea le deschide intrările. "   
Teofan  Zăvorâtul


Calul troian
Nichita Stănescu


Mie însumi îmi sunt un cal troian.
Propriul meu umăr îmi cucereşte propriul meu umăr,
propriul meu ochi se jefuieşte pe sine.
Bătăile inimii mele
nu se pot auzi
din pricina bătăilor inimii mele,
glasul meu care strigă la cer
sugrumat este
de glasul meu care strigă la cer.
Viaţa mea nu mai poate trăi
din pricina vieţii mele.
Dragostea mea târăşte dragostea mea
de calul dragostei mele
în jurul cetăţii.
Înfig lama cuţitului meu în lama cuţitului meu
în timp ce secunda care îmi sună naşterea
se asurzeşte din pricina secundei care îmi sună naşterea.
Sunt supărat pe propria mea supărare
sunt bucuros pe propria mea bucurie.
Îmi sper propria mea speranţă
îmi plâng propria mea lacrimă
şi sunt în timp ce sunt
şi nu mai sunt când nu mai sunt.



Sursa imaginii: www.vladimirkush.ru 

24 noiembrie 2012

Chemat prin har


„Dumnezeu poate respinge cu totul 
făptura zămislită în păcat 
şi care poartă pecetea de neşters a păcatului, 
moştenită de la Adam, 
 dar nu poate cu nici un chip să-i refuze 
dorinţa sinceră de a-L iubi.“ 
Francesco Forgione (San Pio da Pietrelcina)  

 



         Asemenea
  Hariclia Mironescu

   Harul
   este pentru toată lumea.
   Întemeietorul lasă lumină oricui.
   Aceasta n-ar trebui
   ţinută drept taină.
   Cum să fii liber,
   când nu-ţi recunoşti
   valoarea
   în celălalt? 




Nimeni
Hariclia Mironescu

Nu îţi poate lua ruga   
întru îndumnezeire.   
Cei care vor să crezi asta   
se mint pe ei înşişi.   
Nu există cineva cu care Părintele Nostru   
să nu vrea să vorbească.   
Atunci când vei îndrăzni mai mult,   
dar cu drăgălășenie,   
Îl vei auzi pe El,   
Nemuritorul,   
în pacea ta lăuntrică,   
odihnindu-Se   
odată cu rostul tău.   



         Din volumul  Avarul cu cireşe : poezii scrise în vara lui 1998, Editura: Cartea Românească, Bucureşti, 2002



Sursa imaginii: praisethealmighty.com

24 iulie 2012

Binecuvântatele lacrimi


„Oamenii au atâtea fețe încât nu îți poți da seama 
care e cea adevărată. [...] noi, oamenii, 
suntem adevărați doar atunci când plângem.“



 Corul maicilor de la mănăstirea Sucevița 


 „De ce să se plângă omul cât trăieşte? 
Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui!! “
(Plâng. 3:39)

Iartă-mă, Dumnezeul meu


Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//:Pentru gândul nesfințit,
Pentru patima-n privit,
Pentru vorba fără har,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar!://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//:Pentru timpul meu trecut
Fără rodul ce l-ai vrut,
Fără dragoste cu jar,
Doamne iartă-mă, Tu, iar!://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//:Pentru felul meu firesc
Printre oameni când pășesc,
Pentru traiu-mi în zadar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar!://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//:Pentru ne-vegherea mea
De-a rămâne-n voia Ta,
Pentru tot ce-a fost murdar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar!://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//:Doar iertarea ce mi-o dai
Îmi păstrează-al păcii rai
Și mă zboară iar și iar,
Doamne,-n veșnicu-Ți hotar!

03 mai 2012

Calea spre libertate


"De tine am fugit cât am putut 
 Nu știam că sfâșierea se ia." 
Ileana Mălăncioiu


        "Un frate l-a întrebat pe un bătrân: cum trebuie să alunge mintea gândurile cele rele? Şi i-a răspuns: nu poate de la sine nicidecum să facă aceasta, căci nu are o putere ca aceasta. Ci când năpădesc asupra sufletului, îndată trebuie să alerge cu rugăciune către Cel ce l-a făcut pe el şi Acela le topeşte ca ceara."
(www.pateric.ro)





       "Pentru Evagrie Ponticul rugăciunea este calea spre libertatea interioară. Atât rugăciunea contemplativă cât şi rugăciunea ca o conversaţie cu Dumnezeu ne pot duce la libertate. Nu reuşim ca în timpul zilei să facem mereu în aşa fel încât nici un colaborator să nu ne supere, să nu ni se aducă nici o jignire sau fără ca noi înşine să ne tragem pe noi în jos, făcându-ne reproşuri. Intrăm mereu în conflicte, facem greşeli, ne amestecăm în confruntări care nu duc la nimic. Rugăciunea ar putea să ne creeze aici o distanţă sănătoasă faţă de tulburările zilnice. Prin rugăciune oprim moara cotidianului. Prin ea păstrăm pentru Dumnezeu gândurile şi sentimentele noastre. Şi în această rezervare interioară ne lăsăm întrebaţi de Dumnezeu. Acest lucru ne clarifică emoţiile. Ne arată unde ne-am rătăcit, unde ne-am lăsat determinaţi de alţii, unde am devenit orbi față de adevărul adevărat."
Anselm Grun



Sursa imaginii: flickr.com

06 aprilie 2012

Timpul jertfei de laudă


 „După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă 
şi au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine.
 Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, 
i-a aruncat în temniţa dinăuntru şi le-a băgat picioarele în butuci.
 Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi 
cântau cântări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau.
Fapt. 16:23-25

      „Lauda este calea de a birui atacurile spirituale.

       Copiii lui Dumnezeu sunt nechibzuiţi dacă îşi opresc laudele atunci când suferă împrejurări adverse şi simţăminte apăsătoare. Dar dacă vin la Dumnezeu mai mult, vor descoperi că până şi o închisoarea filipeana poate deveni un loc al cântărilor (de laudă) Fapte 16:25. Pavel şi Sila îl lăudau pe Dumnezeu în interiorul celulei de închisoare. Lauda lor a deschis toate uşile închisorii.

       Uşile închisorii au fost deschise de două ori în Fapte. O dată   i-au  fost deschise lui Petru şi o dată lui Pavel. În cazul lui Petru, biserica s-a rugat fervent pentru el şi un înger a deschis uşa şi l-a scos afară (12:3-12). În cazul lui Pavel, el şi Sila au cântat imnuri de laudă la adresa lui Dumnezeu, şi toate uşile s-au deschis şi lanţurile s-au rupt. Temnicerul a crezut în Domnul în acea zi şi întreaga sa familie a fost mântuită într-un mod plin de bucurie (16:19-34). Pavel şi Sila au oferit sacrificiul laudei în închisoare. Rănile de pe trupurile lor n-au fost vindecate; durerea lor n-a fost alinată. Picioarele lor erau în butuci şi ei erau închişi într-o închisoare  interioară  a imperiului roman. Ce motiv de bucurie era acesta? Pentru ce să cânţi? Dar au existat doi oameni cu nişte duhuri transcendente, care depăşiseră orice lucru. Ei au văzut că Dumnezeu încă şedea în ceruri; El nu se schimbase deloc. Ei înşişi poate că s-au schimbat, mediul poate că s-a schimbat, iar trupurile lor poate că sufereau, dar Dumnezeu încă şedea pe  tron. El încă era vrednic de binecuvântările lor. 
        Acest fel de laudă, care se ridică din durere şi pierdere, este  un sacrificiu al laudei. Acest fel de laudă este o victorie.




       Atunci când te rogi, încă te afli în mijlocul situaţiei tale. Dar atunci când lauzi te ridici în zbor deasupra situaţiei tale. În timp ce  te rogi şi pledezi eşti legat de problemele tale; nu eşti în afara lor. Cu cât pledezi mai mult cu atât te descoperi mai legat şi mai presat. Dar dacă Dumnezeu te ia şi te pune deasupra închisorii, lanţurilor, rănilor dureroase de pe trupul tău, suferinţei şi ruşinii, vei oferi laude Numelui Său. Pavel şi Sila au cântat imnuri. Ei i-au cântat laude lui Dumnezeu. Ei au  fost aduşi de Dumnezeu la punctul în care închisoarea, ruşinea şi durerea nu mai era o problemă pentru ei. Ei puteau să-l laude pe Dumnezeu. Atunci când au lăudat într-un asemenea mod, uşile închisorii s-au deschis, lanţurile au căzut şi chiar temnicerul a fost mântuit.


     De multe ori lauda dă rezultate acolo unde rugăciunea falimentează. 

       Acesta este un principiu elementar. Dacă nu te poţi ruga, de ce să nu lauzi? [...] De fiecare dată când nu mai ai tăria să te rogi şi descoperi că duhul tău este apăsat din greu, rănit sau încovoiat, laudă-L pe El. Dacă nu te poţi ruga încearcă să lauzi. Noi credem în mod invariabil că ar trebui să ne rugăm atunci când povara este grea şi să lăudăm atunci când povara s-a terminat. Dar te rog să reţii că există momente când povara este atât de grea, încât nu te poţi ruga. Acela este momentul în care să lauzi. Dacă îţi oferi lauda în acel moment, Duhul lui Dumnezeu va opera în tine, va deschide toate uşile şi va rupe toate lanţurile. [...] 

       Atunci când cineva îşi ridică capul în aceste situaţii şi spune: «Doamne, Te laud», poate ochii săi vor fi umpluţi cu lacrimi, dar gura va  fi umplută  cu laudă. Poate inima sa este îndurerată, dar duhul său totuşi va lăuda. Duhul său va pluti pe înălţimi la fel de sus ca lauda sa. El se poate înălţă odată cu laudele sale. Cei ce murmură sunt necugetaţi. Cu cât murmură mai mult, cu atât mai mult vor fi îngropaţi sub murmurele lor.“

Watchman Nee - Lauda


Sursa imaginii: flickr.com

19 martie 2012

Amărăciune sau iertare


“Cain, ce-ai făcut cu fratele tău?”
Şi spicele de grâu se plecau şi murmurau:
“L-am văzut, l-am văzut pe Abel, în ţărână căzut…”
Magda Isanos 

 


 "Rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi."
 Luca 6:28 
 
       "Nu se poate să treci prin viaţă fără să suferi. Dar dacă crezi că ceea ce ţi-a făcut acea persoană a fost rău, așteaptă să vezi ce va face amărăciunea. Ea iţi va amplifica durerea, iţi va afecta atitudinea, iţi va controla starea de spirit şi te va face să-ţi pierzi prietenii. Puţine lucruri sunt mai rele decât cineva care doreşte doar să vorbească  despre "ceea ce mi-au făcut mie". Debarasează-te de listele cu greşelile altora.  Arde-le! Dacă ştii unde le-ai ascuns, asta înseamnă că nu ai renunţat încă la ele. Domnul Isus a spus: "Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. " Matei 6:14,15
       "Dar tu nu ştii prin ce am trecut". Nu, dar când citeşti Scriptura descoperi prin ce a trecut Isus. Ai vrea să compari viaţa ta cu a Lui? Unii din cei pe care i-a vindecat au susţinut moartea Lui. Chiar şi ucenicii Lui L-au abandonat când situaţia a devenit dificilă. Apoi adaugă la toate acestea povara purtării păcatelor întregii omeniri şi ai mai mult de un motiv să simţi amărăciune. Dar El a predicat iertarea - de pe o cruce! Iar Cuvântul Lui pentru tine astăzi este: "binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.  Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa. Oricui îţi cere, dă-i; şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi." Luca6:28,30 Poate spui: "Este prea greu de făcut". Da, dar Dumnezeu îţi va da har ..." 
Bob Gass



Sursa imaginii: flickr.com („Tangled...“ - Trapac)

24 decembrie 2011

Ceasul aşteptării


"Întoarce-Te, Doamne! Până când zăboveşti? 
Ai milă de robii Tai!" (Ps.90:13)


.
(A celtic version of Breath of Heaven)



          "I am waiting, in a silent prayer.
           I am frightened, by the load I bear.
           In a world as cold as stone.
           Must I walk this path alone.
           Be with me now, be with me now. 

   Breath of Heaven, hold me together                   
   Be forever near me, breath of Heaven                
   Breath of Heaven, lighten my darkness              
   Pour over me Your holiness for You are holy
   Breath of Heaven"                                                         
                                                                          
                                               Breath Of Heaven (Mary's Song)
                         

03 decembrie 2011

Doamne, luminează-mi întunericul!


"Rugăciunea este leacul mâhnirii şi descurajării."
"Be still " - Steven Curtis Chapman


"Come rest your head upon His breast 
Listen to the rhythm of  
His unfailing heart of love 
Beating for His little ones 
Calling each of us to come 
Be still..."  

  
       Psalmul 46
      
       1 (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.

          De cântat pe alamot. O cântare.) 
         Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, 
          un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.
       2 De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul, 

          şi s-ar clătina munţii în inima mărilor.
       3 Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării,

           şi s-ar ridica până acolo de să se cutremure munţii.
       4 Este un râu, ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, 

           Sfântul locaş al locuinţelor Celui Prea Înalt.
       5 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină; 

           Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor.
       6 Neamurile se frământa, împărăţiile se clatină, 

          dar glasul Lui răsună, şi pământul se topeşte de groază.
       7 Domnul oştirilor este cu noi, 

          Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.
       8 Veniţi şi priviţi lucrările Domnului,

           pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.
       9 El a pus capăt războaielor până la marginea pământului; 

          El a sfărâmat arcul, şi a rupt suliţa, a ars cu foc carele de război.
      10 „Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu Sunt Dumnezeu: 

           Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ.
      11 Domnul oştirilor este cu noi. 

           Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.

 

25 septembrie 2011

Departelui cu dragoste



"Apropie-mi, Doamne, departele. "
Zoltan Terner 
 




Arderea necesară
Ion Lotreanu


           O flacără sălăşluind în trup
           Ne luminează trecerea cu ruguri:
           Se văd în noi, ca umbrele în struguri, 
           Petalele din noapte cum se rup;

           Şi se adună sevele în muguri
           Bogate, ca albinele la stup
           Când încopesc între miresme grup
           de raze şi de stranii meşteşuguri.

           Iar focul răspândeşte în ţesut
           Culoare, ca o aripă de fluturi -
           Eteric scrum. Trofeele din lut

           Se-nalţă spre stamine. Când le scuturi,
           Tulpinile se-apleacă spre amurguri
           Ca dorul în statuile din burguri. 


18 iulie 2011

Tăierea nevăzutelor fire


 "O, sărmană lume,
Calea eliberării n-o știi!
Chiar și-n munţii unde
M-am retras împovărat de griji,
O ciută-nspăimântată cheamă..."
Fujiwara no Shunzei 
 
 
 
  Franz Marc (1880-1916) - Deer


    "Zis-a un bătrân: mintea când rătăceşte, o face de stă citirea, privegherea şi rugăciunea. Pofta când se aprinde, o veştejeşte foamea, osteneala şi sihăstria. Mânia când se tulbură, o încetează cântarea de psalmi, îndelunga răbdare şi mila. Acestea dacă se vor face în cuviincioase vremi şi măsuri. Căci cele fără de vreme şi măsură ţin puţin. Iar cele ce ţin puţin, sunt mai mult vătămătoare şi nefolositoare."
(www.pateric.ro)
Sursa imaginii: visipix.dynalias.com 

18 aprilie 2011

E nevoie de rugăciune


"Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne! "


02 aprilie 2011

Rugăciunea - o deprindere necesară

 
"Rugați-vă neîncetat."
 
 
"Learning to pray"

 

"Roagă-te! Roagă-te! Roagă-te!
Indiferent de ce ai avea nevoie...
rugăciunea 
este cea mai adecvată cale
de a obține acel lucru."  
                                                   Rabi Nahman 


   "Cine vrea ca Dumnezeu să-i asculte grabnic rugăciunea, de fiecare dată când se ridică şi întinde mâinile către Dumnezeu, mai înainte de toate şi mai înainte de a se ruga pentru sufletul său să se roage pentru sufletul duşmanilor lui. Purtându-se astfel, ori de câte ori Îl va ruga pe Dumnezeu Acesta îl va asculta." (avva Zenon)



Sursa imaginii: flickr.com

01 aprilie 2011

"Cum se îndură un tată"


"...aşa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.
  Căci El ştie din ce suntem făcuţi; 
Îşi aduce aminte că suntem ţărînă.
[...] bunătatea Domnului ţine în veci pentru cei ce se tem de El, 
şi îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor"
Ps.103:13-17 


 

                                     


                                             Rugăciune de mamă

"... nu poate să piară fiul atâtor lacrimi." 
Sf. Augustin
                       

       Tată, păzeşte-ne copiii.
     Noi nu ştim ce va mai fi pe pământ.
       Sub umbra aripilor Tale cereşti,
     Păstrează-i, păstrează-i, Tu care i-ai adus în fiinţă.
 
 
       Tată vino mai aproape de noi.
     Înconjoară-ne şi mai mult cu braţele Tale protectoare.
       Strânge-i pe copiii noştri mai aproape de Tine,
     Bine păziţi în ziua când necazul loveşte pe pământ.
 
 
       Apoi în locaşurile Tale să-i ascunzi,
     O, ascunde-i şi păstrează-i calmi şi în siguranţă,
       Când păcatul abundă şi greşeala este peste tot,
     Iar Satana ispiteşte şi patimile omeneşti se aprind.
 
 
       O, păstrează-i nemânjiţi,
     Nepătaţi de o lume păcătoasă, ispititoare,
       Ca, îmbrăcaţi în alb, prin porţile strălucitoare,
     Ei să poate intra cu noi în triumf.
                                         
                                           Elisabeth Elliot n. 1926




Sursa imaginii: www.ehow.co.uk/

26 martie 2011

Doamne, izbăveşte-mi sufletul!


"Căci, cu privire la Hristos, 
vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în El, 
ci să şi pătimiţi pentru El"  (Filip.1:29)       


"Perpetua's Song"

>>"confitebor tibi Domine Deus meus in toto corde meo 
et glorificabo nomen tuum in sempiternum
 quia misericordia tua magna super me 
et eruisti animam meam de inferno extremo"  
>>"I will praise you, O Lord my God, with all my heart: 
and I will glorify your name for ever more. 
For great is your mercy toward me: 
and you have delivered my soul from the lowest hell."


Psalm 86
1 (O rugăciune a lui David.) Ia aminte, Doamne, şi ascultă-mă! Căci sunt nenorocit şi lipsit.
2 Păzeşte-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiţi de Tine! Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine!
3 Ai milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine.
4 Înveseleşte sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
5 Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi, şi plin de îndurare cu toţi cei ce Te cheamă.
6 Pleacă-ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele!
7 Te chem, în ziua necazului meu, căci m-asculţi.
8 Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne, şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
9 Toate neamurile pe care le-ai făcut, vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne, şi să dea slavă Numelui Tău.
10 Căci Tu eşti mare, şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu.
11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
12 Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi voi prea mări Numele Tău în veci!
13 Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine, şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adînca locuinţă a morţilor.
14 Dumnezeule, nişte îngîmfaţi s-au sculat împotriva mea, o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viaţa, şi nu se gîndesc la Tine.
15 Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credicioşie.
16 Îndreaptă-ţi privirile spre mine, şi ai milă de mine: dă tărie robului Tău, şi scapă pe fiul roabei Tale!
17 Fă un semn pentru mine, ca să vadă vrăjmaşii mei şi să rămînă de ruşine, căci Tu mă ajuţi şi mă mîngîi, Doamne!


18 martie 2011

“Domnul meu si Dumnezeul meu!”



"Şi, fiindcă este Domnul tău,
 adu-i închinăciunile tale." (Ps.45:11)


Te Deum Laudamus
Sfântul Niceta de Remesiana

 
 Noi te lăudăm pe Tine Doamne:
Te recunoaştem ca Domn al nostru.
 Tot pământul Ţi se închină: Tată etern.
 Către Tine îşi înalţă glasul toţi îngerii: Cerurile şi toate 
   Stăpânirile din locurile înalte.
 Heruvimii şi serafimii Îţi strigă fără încetare:
 Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeule Savaot;
 Cerul şi pământul sunt pline de gloria şi maiestatea Ta.
 Corul glorios al apostolilor Te laudă.
 Grupul evlavios al profeţilor Te laudă.
 Armata nobilă a martirilor Te laudă.
 Sfânta Biserică din toată lumea Te recunoaşte;


Taizé - Bless the Lord

Ca Tatăl, de o măreţie infinită;
 Fiul onorabil, adevărat şi unic;
 Şi Duhul Sfânt, Mângâietorul.
 Tu eşti Împăratul Slavei, o, Cristoase.
 Eşti Fiul etern al Tatălui.
 Când ai acceptat să-l eliberezi pe om
Tu nu ai dispreţuit pântecul fecioarei.
 Când ai învins boldul morţii,
 Ai deschis Împărăţia cerurilor pentru toţi credincioşii.
 Tu stai la dreapta lui Dumnezeu, în slava Tatălui.
 Noi credem că Tu vei veni să ne fii Judecător.
 De aceea ne rugăm Ţie, ajută-i pe robii Tăi,
 Pe care i-ai răscumpărat cu sângele Tău preţios.
 Fă să fie număraţi printre sfinţii Tăi în slava veşnică.
 O, Doamne, mântuieşte-Ţi poporul
şi binecuvântează-Ţi moştenirea.
 Condu-l şi ridică-l la Tine pe veci.
 Zi de zi Te preamărim.;
 Şi Îţi lăudăm Numele, până la sfârşitul veacului.
 Ajută-ne, o, Doamne, să trecem de această zi fără să păcătuim.
 O, Doamne, ai milă de noi,
 O, Doamne, fă să lumineze îndurarea Ta peste noi,
căci ne încredem în Tine.
 O, Doamne, în Tine m-am încrezut;
fă să nu fiu dat de ruşine niciodată.
 
 (Rugăciune atribuită Sfântului Niceta-de-Remesiana)


30 decembrie 2010

Teama de dor


"Trebuie un mare efort să suspenzi o legătură intrată în obişnuinţă; ea continuă în ciuda oricărei împotriviri; indispoziţia, nemulţumirea, mânia nu sunt în stare de nimic; supravieţuieşte chiar dispreţului, chiar urii." 
J.W. Goethe




Rugă către Isus Cristos
Leonida Lari
 
 Sfinte Isuse Cristoase, 
 Sufletu-n mine plânge,
 Tu ai învins o lume, 
 Eu nu o pot învinge. 

 Iat-o îmi iese-n cale
 În ispitiri artistă
 Şi-mi retrezeşte-n sânge
 Dragostea mea cea tristă. 

 Sfinte Isuse Cristoase,
 Sufletul plânge-n mine,
 Tu ai învins o lume,
 Eu nici măcar pe sine.

 Lasă lumina-ţi mare
 Peste plecata-mi frunte,
 Să mă despart de toate
 Într-o chilie-n munte. 

 Să nu mai poată nimeni 
 Să îţi întindă vina
 Peste-acest foc pe care
 Nu l-a născut ţărâna. 

 Peste-acest foc de taină
 Care mă ţine-n fire
 Să-mi mai port trupul, bietul,
 Către o mânăstire.

 Sfinte Isuse Cristoase,
 Lumea mereu mă cheamă,
 Teamă nu-mi e de moarte,
 Însă de dor mi-e teamă. 

 Vine pe neaşteptate 
 Şi se prelinge-n minte
 Şi mă strămută alene 
 Înspre lumeşti cuvinte.

 Sfinte Isuse Cristoase,
 Lasă-ţi în mine roua,
 Să te întâmpin albă
 Către venirea a doua.



Sursa imaginii: www.flickr.com

06 decembrie 2010

Rugă în noapte

 
"Iubesc pe Domnul,   
căci El aude glasul meu, cererile mele."



 Rugăciune 
de Vasile Voiculescu  


  Părinte, eu, fiu al slavei, copil de suflet dat durerii,  
  ajuns la vârsta  bărbăției,  
  mă-ntorc și moștenirea-mi cer: 
  Dă aripi rugăciunii mele și-nlătură-i din drum străjerii, 
  ca slobodă, până la Tine să urce vămile la cer. 
   
  Nu vreau din curțile-Ți bogate 
  nici avuții, nici strălucire, 
  dă-mi numai dragostea Ta sfântă 
  și dreptul de întâi născut, 
  povățuiește-mă pe cale și prin amara rătăcire, 
  doar voia Ta să-mi fie țintă 
  și Duhul Tău să-l am drept scut. 
   
  Atinge fruntea mea curată cu mirul sfânt al cugetării, 
  să pot s-o 'nalț ca pe-un jertfelnic 
  spre-mpărtășirea tuturor, 
  sădește-n sufletul sălbatic izvorul milei și-al iertării, 
  schimbând pustiul vieții mele 
  în câmp de muncă roditor! 
   
  Și pune-n dreapta-mi slăbănoagă 
  puterea facerii de bine, 
  să fie lucrul mâinii mele un semn al 'naltului Tău tron; 
  trimite harul să-nvieze din nou 
  credința moartă-n mine, 
  cum a-nflorit odinioară toiagul blândului Aaron. 
   
  Pe aspra-mi inimă zguroasă, topită-n focul bunătății, 
  ca peste-un bulgăre de aur spălat și bine aurit, 
  apasă, fără șovăire, adânc pecetia dreptății, 
  cu steaua Ta, nebiruită, să fiu de-a pururi întărit. 
   
  Nu cer cum ai făcut lui Iacob, 
  ca îngerii să mă slujească, 
  dar vreau ca marele Potrivnic în fața mea să dea 'napoi, 
  întreaga răului urzire ca praful să se risipească 
  și-ntreg păcatul vechi să-și piardă împărăția-i peste noi. 
   
  Și dacă vrei ca pe vecie să nu mai uit ce-i bucuria, 
  răsfrânge-n ochii mei de tină o rază din lumina Ta, 
  și pune-mi jar aprins pe buze cum ai făcut lui Isaia, 
  - Cu foc sărută-mă pe gură ca să Te pot apoi cânta.


Sursa imaginii: http://www.flickr.com/


11 mai 2010

Îmbrăţişare


"Ti prego abbracciami Gesu' 
c'e' troppo freddo senza te 
e in questo mondo di tempesta
puoi salvarmi solo Tu"








"Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și
i s-a făcut milă de el,
a alergat de a căzut pe grumazul lui și
l-a sărutat mult."
                                                         Luca 15:20


Il figliol prodigo - Abbracciami Gesù


"Lasciai un giorno il mio Pastore,
avevo soldi e tanti sogni da comprare.
Una sera il cuore mio ha chiesto amore,
ed ho scoperto che l'amore non si vende.
Cosi', ho corso forte per la via
e nell'affanno son caduto ed ho
gridato al mondo intero che cercavo amore
ma l'amore non c'e' e stanco e solo son rimasto qui.




Ti prego abbracciami Gesu'
c'e' troppo freddo senza te
e in questo mondo di tempesta
puoi salvarmi solo Tu,
E questo ghiaccio che ho nel cuore
puoi scioglierlo solo Tu
riscaldami Gesu'.

Ti prego abbracciami Gesu'
io non ti lascero' mai piu',
e nella barca della vita
adesso ci sei Tu
se il vento soffia cosi' forte
lascio che mi guidi Tu
e come posso naufragare,
se al timone ci sei Tu.


Lasciai un giorno il mio Pastore,
avevo soldi e tanti sogni da comprare.
Una sera il cuore mio ha chiesto amore,
ed ho scoperto che l'amore non si vende.
Gesu' io son venuto qui da te
perche' c'e' un grande vuoto dentro di me
Io come il figlio prodigo
volevo far tutto da solo
ma poi ho perso tutto quanto
e a mani vuote torno a te
Gesu', accettami cosi'.



Ti prego abbracciami Gesu'
c'e' troppo freddo senza te
e in questo mondo di tempesta
puoi salvarmi solo Tu"


       "Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi." (Ioan.6:44)

"Și după ce voi fi înălțat de pe pământ,
voi atrage la Mine pe toți oamenii."


(Sursa imaginii:
www.joshagerton.com)