V-aş fi adus...

"Meduzele roze gătite cu cimbru 

Cu fructe de mare pe spata de zimbru, 

În sos ecumenic, anguile cu tic,

 Calmari îngropaţi, violent, în aspic

 Şi alte, din marea Japoniei, feluri

 Cu turme de sepii gonind în cerneluri."

Leonid Dimov 

"The Impatient Bird"

Urma

Vladimir Streinu

Era un clinchet clar de bucurii,

Mergeai sunând din limpezi clopoţei

Din ochi prelungi în ochii mei,

Ca într-un cer de-nalte colivii

Treceau în sboruri albe porumbei.

Un suflet sterp, la paşii curgători,

Bătea mătănii şi se creştina

Să-adune urme proaspete - ca flori

Care cădeau în mers din cingători,

Când, noaptea, pe potecă urma ta

Din întuneric -  lumina.

Dar prea mult urma poate ţi-am privit

Şi prea-nflori în mine ca un mit,

Ca să mai ştiu de astăzi fără greş

Dacă, trecând, tu ai călcat pe drum

Ori peste sufletul ce şi acum

 Îţi mai păstrează talpa ca un preş.

1923

Suersa imaginii: www.photographyblogger.net

Ce frig

”... Din pliscurile-ntredeschise

 tăcerea curge greu.” 

Ghiorghis Manousakis

"Surfacing Kingfisher" - Junichi Nakamura

Poartă fără chei
Ileana Mălăncioiu

Trec prin faţa unei porţi fără chei,

Bat cu inima în fierul masiv,

Fierul tremură parcă de teama

Unui aspru răspuns decisiv.

Nu-mi spune nimeni să intru,

Nu-mi spune nimeni să plec,

Poate după poartă nu-i nimeni,

Sau poate aşteaptă să trec.

Am încercat într-o zi să deschid,

Cu versuri ticluite dinadins,

Parcă de partea cealaltă a vorbei

Îşi lipise urechea un ins.

Sursa imaginii: pastevents.icealaska.com

Nefericita înfrăţire

  

„Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ

 şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; 

şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.“

Proverbe 9: 7, 10

   Netherlandish Proverbs (detail) - Pieter Bruegel

 Rondel fratern
 Stelian Filip
 
 Prostul-rău și răul-prost
 Sunt născuți de-aceeași mamă
 Și-nfrățiți la cataramă,
 Au același preț de cost.
 
 Sapă, năruie, destramă 
 Tot ce văd clădit cu rost... 
 Prostul-rău și Răul-prost 
 Sunt născuți de-aceeași mamă!
 
 Cum de gânduri mari țin post, 
 Fac din fleacuri panaramă
 Și-uite astfel bagi de seamă 
 Că există (n-ar fi fost!)
 
 Prostul-rău și Răul-prost!

Legare întru dezlegare

"Doamnă pasăre, mă rog,

 Aşezaţi-vă pe masă          

 Să vă leg                                

 La piciorul cel olog."        

Ileana Mălăncioiu

      "Atunci când suntem fascinați de un bărbat sau de o femeie, acest lucru duce mai întâi la dependență şi lipsă de libertate, dar dacă realizăm în noi înşine ceea ce ne-a fascinat la celălalt, atunci continuăm să ne  bucurăm de celălalt,  dar în acelaşi timp în noi creşte libertatea. Dacă ne simţim în viață numai când celălalt este lângă noi, atunci suntem dependenţi şi dependența ne afectează valoarea. De aceea nu numai în prietenie, ci şi în căsătorie se pune problema de a ne câştiga libertatea interioară. Atunci intervin în relaţie liniştea şi profunzimea, atunci putem să ne bucurăm de prietenie sau de parteneriat  fără a fi total dependenţi de ele, fără a dori sa-l înlănţuim pe celălalt de noi
       Unii caută această libertate pentru a se desprinde complet în interior de celălalt, spunându-şi că,  dacă nu ar avea nevoie de nici un om, atunci ar putea să-şi rezolve singuri toate problemele. Ei se tem aşa de mult de dependență încât nu se pot baza cu adevărat pe nimeni. Aceasta nu este un semn de libertate, ci de angoasă şi constrângere interioară. Libertatea înseamnă mai curând că eu am încredere în  alţi oameni, să mă încredinţez lor. Ştiu că am nevoie de alţii pentru a merge pe calea mea. Mă bazez pe ei, dar mă pot şi desprinde fără a mă crampona de ei. Această tensiune între libertate şi legătură, între a fi liber şi a te lăsa în baza cuiva aparţine esenţialmente omului. [...] este numită de Peter Schellenbaum arta de a "spune nu cu iubire".  

Anselm Grun - Căi către libertate

   

    

Sursa imaginii: flickr.com

Ipostaziere

„Mai bine să fii un nebun care crede orice, 

decât un sceptic care nu crede nimic - nici chiar adevărul.“

Rabi Nahman

       

       „Petre Ţuţea făcea undeva un fel de tipologie a omului cunoscător. Raportaţi la cunoaştere, oamenii ar fi de cinci tipuri: 

        Misticul (“contemplativul” care se deschide, “iluminat”, cu credinţă şi cu smerenie, adevărului etern al Revelaţiei),            

       Căutătorul  (rătăcitorul om istoric care “se întreabă, întreabă şi caută”, cu bietele lui puteri omeneşti, rămânând mereu pradă neliniştii şi neîmplinirii),  

       Scepticul (care nu este, până la urmă, decât căutătorul învins de neputinţă), 

       Indiferentul (care este un imbecil prin opţiune) şi  

       Imbecilul (care s-a născut ca atare) [...]“

Răzvan Codrescu – Spiritul Dreptei – ed. Anastasia 1997

 

Sursa imaginii: flickr.com(Pierre Beteille - „Self-portrait")

Mărinimie

"Nu te grăbi cu drumul înapoi.      

Rămâi aici la noapte. Avem castane moi   

Şi mere bine coapte şi caşul bine scurs.  

Şi-un moale pat de frunze cu blănuri largi de urs ... " 

Al. Philippide 

Joshua Bell - "Ladies in Lavender" 

       "Uneori oamenii sunt cumplit de istoviţi şi nu găsesc un umăr pe care să se sprijine. Dacă  le ieşi în întâmpinare zâmbind, îi vei bucura şi le vei oferi o nouă viaţă." 

Rabi Nahman

Gura păcătosului ...

"Am renunţat să mă duc la psihanalist fiindcă 

se amesteca prea mult în viaţa mea personală."

Tennessee Williams

The Unconscious by John Suler’s Photo Psychology

          "Psihanaliza este o falsă ştiinţă - precum astrologia, clar-viziunea şi alte discipline care vin din parapsihologie. [...] Psihanaliza este o artă a divinării, precum magia, care vindecă în limitele efectului placebo." (Michel Onfray)

 

 

Prognoză financiară

"Previziunile unui economist sunt la fel de bune ca ale oricui."

Will Rogers

"Pune-te în gardă: 

Omul și banii nu pot rămâne mereu împreună. 

Fie banii sunt luați de la om, 

fie omul de la bani."

                                                           Rabi Nahman

Sursa imaginii: flickr.com

Veleităţi

sau despre 

 Bloguri (titluri) cu "lipici" la ...ciovici

Ciovică v. nagâț, stancă, stăncuță

        Recheşan Gheorghe, Studiu ornitologic: Ciovlica cu cap roşu

        (fragment)

        "Un obicei destul de bizar pe care îl are ciovlica este cel de a ciuguli resturi de hîrtie. Dacă îi daţi unui exemplar, un ziar sau o carte este în stare să-l îngurgiteze pagină cu pagină pînă cînd celuloza acumulată în rînză fermentează şi îi provoacă decesul prin indigestie. În mod identic cu alte zburătoare, papagalii sau peruşii de pildă, pusă în faţa unei oglinzi ciovlica nu se recunoaşte şi atacă repetat cu ciocul adversarul simetric oglindit, pînă-şi sparge capul."

>>Studiu-ornitologic-Ciovlica-cu-cap-rosu

Sursa imaginii: flickr.com

Ajutoare potrivite

"Cel mai greu an al unei căsătorii este cel în care te afli."

Franklin P. Jones

"Psihiatrul este cel care iți pune o groază de întrebări costisitoare

 pe care le auzi gratis acasă din gura soției." S. Bardell

 

Sursa imaginii: flickr: lostlosangeles

Negura minții

        

          "A  fost dusă Prostia la un atelier: «Se poate transforma în înțelepciune?»  Maestrul a răspuns: «Da, și o să mai rămână ceva». "

Stanislaw Jerzy Lec

 

I'll never talk to you again

   

 
        "Înțelepciunea nu este altceva, decât a trăi viața după aceeași părere cu Dumnezeu, singura viață care te scutește mai târziu de regrete. [...] Să nu înțelegem prostia și înțelepciunea ca pe două stări aproape statice, ci ca pe o haină care se poate dobândi sau pierde. Că de la înțelepciune la prostie nu este decât un singur pas ce poartă măsura neascultării de Dumnezeu, iar de la prostie la înțelepciune nu este decât reversul aceluiași pas, adică ascultarea de Dumnezeu."

Vitalii Mereuţanu 

        "Prostia ca fluid confuz, ca o apă călduţă care-ţi stăruie plăcut în ureche; prostia savantă, cu palma la tâmplă; prostia fondatoare, cu sânii plini mereu în gurile noastre; prostia de circumstanţă, cea în interes de serviciu, în faţa şefului; prostia încăpăţânată, când nu înveţi niciodată din lucruri identice; prostia filozofică, atunci când, ştiind că într-o „bună” zi tot vei crăpa, refuzi să împarţi averea la copii; prostia mistică, atunci când auzi voci şi crezi că te-a călcat un înger; prostia metodică, atunci când zideşti un argument de care chiar tu ai dubii;  Citește tot   >>"         

(Fragment din "Prostul şi prostia lui" de Octavian Dărmănescu)

Sursa imaginilor: Amazing Pics

Opinii

"(Bărbații) până la 40 de ani 

Sunt infantili, 

Iar după... 40 de ani (după aceea) 

Sunt de-a dreptul sclerozaţi

Ce... (păcat)!"

Marin Sorescu - Despre bărbaţi

"Bătrânețea se desfășoară în trei registre: 

                 ca istorie naturală (senescența), 

       ca involuție (senilitatea) și 

   ca valoare (senectutea)."

                                                                                                      D. Dumitrașcu

Sursa imaginii: pixdaus.com
  

Vocile

"Și am găsit femeia 
mai amară decât moartea,

pentru că ea este o cursă,

inima ei este un laț și
mâinile ei sunt cătușe.

Cel ce este bun
înaintea lui Dumnezeu
scapă,

iar păcătosul este prins." 
(Ecl.7:26)  

Teofil

 Geo Bogza 

 

   Fereastra camerei mele de la mansardă e întotdeauna

   deschisă

   diminețile, mai ales, mi le petrec acasă

   citesc uneori o carte sau mă gândesc la lucruri

   secrete.

   Teofil, aud atunci prin fereastra deschisă, Teofil,

   vino repede să-mi ștergi pantofii de praf.

   Am auzit şi alte porunci: Teofil,

   ai grijă să încui poarta devreme,

   dar mai întâi să scoți cățelușa  la

   plimbare.

   Vocea e întotdeauna aceeași: o voce pițigăiată de

   cucoană.

   Vocea lui Teofil n-am auzit-o niciodată. 

   Nu îl cunosc pe acest servitor cu nume de călugăr

   nu l-am zărit niciodată, nu îmi închipui cum poate fi.

   Prin fereastra camerei mele de la mansardă

   se vede acoperișul unei case somptuoase

   un gard înalt de fier împrejmuiește curtea

   din care mereu se ridică vocea cucoanei:

   Teofil să pui apă la flori, Teofil să faci curățenie în

   pivniță.

   Iar vocea lui, a lui Teofil, n-am auzit-o

   niciodată.

                                                                          

Sursa imaginii: www.flickr.com/photos/dhfriar/

Măruntele neînţelegeri

 "Începutul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă;

de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!" Prov.17:14

Quarreling Again

 

Cearta

 Sanda Faur  

 

 

     Fenomen mutat din mediul natural (unde se numește furtună, aversă, cutremur ori erupție vulcanică) în mediul familial (unde se mai intitulează şi scandal, reproșuri, scene) , cu rezultate de obicei nule: zero la zero. Cu cât este mai aprinsă cearta, cu atât ea răcește pe mai lungă durată relațiile afective dintre soți: fapt dovedit de temeinice cercetări științifice verificate în practică. Se iscă îndeobște din fleacuri, iar "părțile" se auto-consolează cu ideea că prinde bine pentru că se termină (ca la cinema) cu happy-end, adică cu dulci împăcări. Teorie aflată încă în discuția masei largi a soților legitimi de pe Terra. Cearta afectează nervii (încordându-i), creierul mic (provocându-i durerea numită cefalee), stăpânirea de sine (suspendând-o),  şi nu duce decât tot acolo de unde a pornit: adică fiecare dintre soți rămâne convins de  propria-i dreptate. Când se desfășoară în fața copiilor, compromiterea părinților este inevitabilă şi e însoțită de scăderea temperaturii autorității lor morale. Dintre procedeele inventate pentru a o înăbuși în fașă, nu mai menționăm aici banala numărătoare până la zece, întrucât s-a dovedit că atunci când se aprinde scânteia certei, soții capătă brusc amnezii aritmetice. Mai eficient este, se pare, băutul unui pahar cu apă rece, înghițitul cuvintelor în sec, sau trântirea ușii pe dinafară cu yala trasă. Oricum savanții au demonstrat negru pe alb că cearta nu a făcut niciodată pe nimeni mai bun, mai binevoitor, mai îngăduitor sau mai înțelept. Şi nici nu a vindecat vreunul din cusururile omenești.

"Şi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi "

2 Tim.2:24

    Sursa imaginii: www.flickr.com 

 

Prudenţă

 "Prima lege a vieții: primejdia îți ascute simțurile." 

                                                                                           (E. M. Remarque)

"Mai bine să te temi decât să te sperii!" (Ioan Szabo)

Sursa imaginii:http://pixdaus.com/

În șagă

  "...nu mai poţi/ Avea încredere oarbă/ În nimeni.
 Să fim atenţi, mai ales,/ Pe cine numim/ Eu."
Marin Sorescu 

 Grigore Alexandrescu: Boul şi viţelul

  de Marin Sorescu

 Auzind că fiul are-un post de vază

 (A ajuns ispravnic pe-o păşune mare)

 Tatăl-bou îşi puse coada pe spinare

 Şi, pe-aci ţi-e drumul! A plecat să-l vază.

 

 Ţanţos şi mai vesel boul ca oricând

 Pe oricine-n cale îl oprea spunând:

 - Merg chiar la ispravnic! Am un fiu şi eu

 Şi-a ajuns ispravnic... Pe cuvântul meu!

 Unde-l găsesc oare?

 - Ţii la dreapta...

 - Ţiu...

 Şi aşa, spre seară, a ajuns la fiu.

 

 L-a văzut din zare şi-a fugit spre el:

 - Fătul meu... O, doamne! Scumpul meu viţel!...

 Dar când vru să-l pupe (lacrimi avea-n gene),

 Scumpul fiu îi zise: - Lasă! Fără scene!

 - Stai să te văd bine...

 - Vrei să stau tablou?

 - Tii! Te-ai făcut mare...

 - Da. Sunt şi eu bou.

 - Bou! ce bine-mi pare! Verste patruzeci

 Să te văd bătut-am...

 - Bine. Şi când pleci?

 - Satu-ntreg, mătuşa, unchiul cel bătrân,

 Toţi te felicită...

 - Ştiu eu: toţi vor fân.

 - Văd că ai de toate: ce de clăi...

 - Optzeci!

 - ...paie... Unde-i ieslea?

 - Când ziceai că pleci?

 -Oi pleca eu, însă-s obosit...

 -Ştii, tată:

 Du-te acum acasă, vino altădată:

 N-ai nimerit bine... vezi, am multă treabă...

 -Şi să vin la anul?!

 - Ce atâta grabă?

 

 Auzind aceasta, cu mâhnire mare,

 Tatăl-bou îşi puse coada pe spinare,

 A oftat o dată, sufletul să-i iasă,

 Şi călcând ca-n străchini s-a întors acasă.

 

 - Ce-ţi făcea viţelul? l-a-ntrebat Brăzdar,

 S-a făcut bou mare?

 - S-a făcut... măgar.

Pledoarie pentru tandreţe

"Orice viaţă este un miracol."

A. de S.-Exupery 

Şoarecele dezmoştenit 

Tudor Arghezi 

 Unui copil

S-a ivit un şoricel. 

Nu te supăra pe el. 

Nu e nici el vinovat 

C-a intrat la tine-n pat. 

Fără blană, vai de el! 

N-are cel puţin flanel, 

N-are cel puţin o bască 

Şi-a venit să se-ncălzească. 

Şi apoi, din moşi strămoşi, 

Umblă tot fără galoşi. 

Dătătorul de cojoace 

A uitat să-l mai îmbrace. 

Iarna, vara, an de an, 

E desculţ şi-i tot golan. 

Barem s-ar fi dat la şoareci 

Un ițar sau niște cioareci, 

Ori s-ar fi-mpletit de mână 

Niscaiva ciorapi de lână. 

Pe ninsoare şi pe ploaie, 

Dintr-o staţie-n odaie, 

Eu le-aş fi făcut, odată, 

O cale mică ferată 

Pentru trenuri şi-un tramvai, 

Ca să nu ia guturai. 

Uite-l, mişcă din mustaţă. 

Ia-l în palmă şi-l răsfaţă, 

Că atât aşteaptă bietul 

E gingaş. Ia-l cu încetul 

Şi-nveleşte-l binişor, 

Să nu-i frângi vreun picior. 

Între perini, lângă tine, 

El se simte tare bine. 

Cugetă, din când în când, 

Că-i copil şi că-i flămând 

Şi apropie-i de gură 

Câte o firimitură 

De salam sau prăjitură. 

Însă, vezi, să nu ia seama

Nici bunica şi nici mama

Sau mătuşa,

Când or să-ţi deschidă uşa,

Că îngălbenesc de frică

Spăimântate, va să zică

Şi, ca de un beteşug,

Ţipă, tremură şi fug.


octombrie 1952 

Sursa imaginii: http://www.flickr.com/

Nume*

Email (nu este public)*

Subiect

Mesaj*

Vă rugăm introduceţi cifrele din imagine:

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Autorul comentariului este singurul responsabil de conţinutul acestuia şi îşi asumă eventualele daune, în cazul unor acţiuni legale împotriva celor publicate.

Surâs cu miresme de toamnă

Înfrigurare
Gherghinescu Vania

Când, rămas singur, nu mai ştiu ce fac,
Când sunt un val de lacrimi şi tăcere,
Din mine însumi vreau să mă desfac,
Să te mângâi în propria-mi durere...

Atunci, cu mâini de om hipnotizat,
Pe fruntea mea plecată-n vis şi jale,
Apoi prin păr - cu gest întârziat,
Eu mângâi urma mângâierii tale.

Sursa imaginii: http://pixdaus.com/

De aceea

"Nimeni nu ştie pentru cine se leagănă marea." 
Dana Roşu

"I see your true colours" - Eva Cassidy

Către fântânar
de Nichita Stanescu

Nu săpa prea adânc, îţi zic,
nu săpa prea adânc, nu săpa
că o să dai de cer
că o să dai de cer
de alt cer, de alte stele, îţi zic
de alt cer, de alte stele
şi acolo între ele
de alt pământ, de alt pământ.

Comunicare

   "Principala problemă în ce privește 

comunicarea este iluzia că ea a avut loc." 

Albert Einstein

Omul și câinele
de Ion Miloș

Mi-am cumpărat un câine
Să am cu cine vorbi
Mi-a spus deunăzi un necunoscut
Oamenii nu mai vorbesc aceeași limbă

Imagini: photobucket.com/, pixdaus.com